Dintre toate comemorarile crestinesti, rastignirea lui Iisus detine cel mai important loc. Aceasta comemorare are loc in Vinerea Mare din Saptamana Patimilor si duce la Invierea lui Hristos si rascumpararea pacatului stramosesc al oamenilor. Crestinii cred ca Dumnezeu i-a permis lui Iisus sa se sacrifice pentru a-i salva pe oameni de propriile pacate. Tocmai de aceea, aceasta comemorare este una dintre cele mai importante ale religiei crestine. In Sambata Mare, slujbele bisericesti duc la aflarea Invierii Domnului si la confirmarea originii sale dumnezeiesti, astfel avand loc una dintre cele mai mari sarbatori crestinesti.
Rastignirea lui Iisus are loc dupa ce acesta este tradat chiar de unul dintre apostolii sai de incredere. Iuda primeste oferta fariseilor de 30 de arginti si il da pe Iisus pe mana acestora. Dupa Cina cea de Taina, Iisus a mers in gradina Ghetsimani pentru a se ruga in timp ce apostolii sai dormeau, asteptandu-si prinderea si judecarea, conform evangheliilor. Dupa tradarea lui Iuda, Iisus a fost luat de catre soldati si preoti si dus spre judecare la cererea preotilor iudei condusi de Caiafa. Preotii farisei i-au cerut lui Pontiu Pilat sa il judece pe Iisus, creand panica si rascoala in randul maselor prin instigarea la violenta. Desi Iisus nu a fost gasit vinovat de nicio conspiratie impotriva Romei, executia sa a fost acceptata de Pilat la cererea multimii instigate de catre preotii farisei.
Rastignirea lui Iisus a devenit subiect de cercetare pentru a afla daca acesta a fost intr-adevar rastignit intr-o zi de vineri, asa cum se comemoreaza in mod obisnuit. Relatari din Biblie spun ca el ar fi fost rastignit intr-o zi de 14 sau 15 Nisan. Conform cercetarilor, o asemenea data putea sa cada in anii 27, 33, 36 si 31.
Aceste date sunt insa doar probabile si chiar se bat cap in cap in Evangheliile apostolilor. Conform Evangheliei dupa Ioan, crucificarea lui Iisus a avut loc inaintea mesei de Paste, in timp ce, in Evanghelia dupa Marcu, rastignirea lui Iisus a avut loc in zilele de dupa masa de Paste. Cum nu se stie nici anul si nici data exacta la care a avut loc rastignirea lui Iisus, acestea fiind chiar contradictorii, se crede ca Ioan a scris in Evanghelia sa ca Iisus a fost crucificat inaintea zilei de Paste pentru ca Iisus sa fie prezentat drept un miel de jertfa. Cum Evanghelia dupa Marcu este mai veche decat cea a lui Ioan, cercetatorii considera ca data mentionata de acesta este cea de incredere.
Credinciosii ortodocsi considera ca rastignirea lui Iisus este cea mai mare jertfa posibila, aceasta find realizata pentru ca oamenii sa fie absolviti de pacatul stramosesc. Tocmai de aceea, acest eveniment este comemorat in fiecare an in Vinerea Mare prin slujbele de la biserica. Asteptarea credinciosilor ia sfarsit o zi mai tarziu cand, la miezul noptii de sambata spre duminica, crestinii ortodocsi sarbatoresc Invierea Domnului si biruinta vietii asupra mortii. Astfel crestinii sunt absolviti de pacatul stramosesc si au parte de un nou inceput. Invierea este marcata prin slujba de Inviere si prin sfintirea bucatelor aduse de crestini la biserica, prin slujbe si mese festive si prin petreceri ce au loc in sanul familiei.
